Articole

Cum am ajuns STUDENTĂ LA MEDICINĂ

Am auzit povești despre persoane care au știut încă de când erau copii ce voiau să ajungă când urmau să fie mari. Mă fascinează cum unii își descoperă drumul în viață de la o vârstă atât de fragedă. Eu voiam să fiu artistă, să plec în turnee și să am fani peste tot în lume.…

Teo on wheels Spanish Edition – 8 luni mai târziu

Când suntem mici, ne dorim cu ardoare să fim mari. În acel moment, pentru noi viața de după copilărie pare a fi perfectă: putem mânca câtă ciocolată vrem, nu ne spune nimeni la ce oră trebuie să ne culcăm, nu trebuie să mâncăm tot din farfurie doar pentru că așa ne spun părinții. Adorăm ideea…

Liceul din România este facultatea de peste granițe!

Cred că toată lumea știe cât de greșit este sistemul de educație din România și că se tot vorbește în ultimul timp de schimbările necesare. Eu am terminat liceul anul trecut, în 2019, și îmi aduc foarte bine aminte de episoadele de anxietate care au început în clasa a 11-a pentru că simțeam că nu…

Teo on wheels Spanish Edition

Long time no see! Nu știu dacă blogului meu i-a fost dor de mine sau nu, dar știu că sigur s-a simțit neglijat în ultima perioadă. Ce să-i fac? Eu am fost mult mai ocupată decât el, am avut mai multe lucruri de rezolvat, iar cei care mă urmăresc în online (Facebook și Instagram) știu…

Despre mine și scriitori

De multe ori, simt nevoia să scriu, chiar dacă nu știu exact despre ce. Dar încep să scriu, pentru că vreau să văd unde ajung cu asta. Știu că nu este doar un fel de poftă, pentru că eu nu sunt scriitoare. Mereu mi-am imaginat că scriitorii simt o nevoie permanentă de a scrie, că…

De ce în țările calde (II)

M-am gândit mult dacă ar trebui sau nu să spun asta, dar I can’t help so… MI-E DOR DE SPANIA! Și cu cât umblu mai mult prin București, acest sentiment se accentuează și încă încerc să înțeleg de ce sunt atâtea diferențe între aceste două țări, ambele membre ale Uniunii Europene. Poate că nu voi…

De ce în țările calde (partea I)

V-am tot promis că scriu despre aventura mea în Spania. Aveam de gând să fac postarea după ce terminam cu totul și după ce aveam certitudinea ca planul meu este realizat și dus la bun sfârșit, dar totul s-a prelungit și cred că a venit momentul să vă dezvălui scopul pentru care am „migrat” aici.…

Scrisoare către mine

Când aproape se schimbă anul, am tendința să mă uit în urmă, să văd cum m-au transformat ultimele 12 luni, ce-am câștigat și ce-am pierdut, ce-am realizat și ce nu. Mereu fac asta, chiar dacă țin doar pentru mine. Îmi place să-mi amintesc de toate lucrurile pe care le-am făcut în anul respectiv. Îmi place…

Cum am ajuns să scriu despre fericire

Nu știu câți dintre voi știu, dar, pe lângă faptul că blogul meu a fost creat în speranța că voi putea inspira cât mai multe persoane să-și depășească preconcepțiile de genul „eu nu pot”, acest mic site a luat naștere și datorită pasiunii mele pentru scris. Încă de când eram în clasele primare mi-a plăcut…

Făcută din amintiri

Cunoști cu adevărat un om atunci când îi știi defectele, calitățile, dar mai ales trecutul. Acesta din urmă, chiar dacă nu vrem întotdeauna să-l băgăm în seamă, ne conturează concepțiile, principiile, uneori chiar și sentimentele și emoțiile. Fără trecut nu ar exista prezent, iar fără prezent nu am avea viitor. Istoria noastră spune multe despre…

Când credeam că le făcusem pe toate…

Wheelchair girls can be beautiful too! Propoziția de mai sus este noul meu motto pe care îmi doresc să-l promovez și să fac cunoscută ideea că toată lumea se poate simți frumoasă. Da, eu așa mă simt și știu că dacă eu cred asta, nimeni nu mă poate contrazice. Nu consider că sunt narcisistă dacă…

Eu i-am acceptat pe ei, ei m-au acceptat pe mine

În urma primului meu articol pe blog, am primit extrem de multe mesaje prin care mi-ați arătat aprecierea și susținerea voastră pentru mine, iar pentru asta vă mulțumesc din suflet. Însă, printre aceste mesaje, am găsit și unele nu tocmai îmbucurătoare. Foarte multe persoane cu dizabilități sau mămici ale unor copii în scaunul cu rotile…

Mă numesc Maria Teodora Dumitru, am 19 ani și mi s-a spus că nu pot!

De-a lungul timpului, s-au scris multe povești ce au rămas în inimile atâtor oameni și care au putut fi citite ani la rândul. Multe dintre ele au fost pură ficțiune, altele inspirate din viața reală, dar toate scrise de suflete pentru alte suflete. Dar, totuși, există povești nespuse, povești timide, ale căror naratori se tem…

Reclame